luni, 7 mai 2012

Delta Dunarii - 2012

Este a doua oara cand calc in Delta Dunarii. Prima oara a fost AICI, cam tot in aceeasi perioada.
De data asta, totul a fost mult mai elaborat, mai salbatic, mai frumos. Daca prima data am dormit pe un vapor cu toate cele necesare, acum a fost mai rustic, mai apropiat de viata pescarilor localnici.

Tot pe vapor am dormit, dar nu mai erau camere cu 2 paturi si cu baie in camera cu apa calda. Nu. Era doar o singura camera unde dormeam toti (capacitate de 8 paturi, supraetajate) si doar toaleta.

Viata in delta nu e usoara. De data asta am inteles mai bine anumite lucruri, anumite detalii, particularitati. Am inteles mai bine oamenii, doleantele lor, bucuriile si tristetile lor. Acesti oameni muncesc foarte mult, se agita, vor ca lucrurile sa mearga, dar nu sunt ajutati de nimeni, pentru ca... asa cum stie toata lumea, mafia este mare. Cu astia nu te joci, pentru ca risti sa dormi cu pestii (la propriu).

Ca tot a venit vorba de pesti... de data asta s-a dat doar la rapitor. Stiuca, biban, somn. Cam atat s-a prins.
Nu mai este peste ca in alti ani. Asta am constat-o eu si mi-au confirmat si pescarii (localnicii). Braconajul agresiv si nemilos (ma refer la stilul de "pescuit": plase cu ochiuri mici si curent - adica nu scapa mai nimic - de la pestele mic la cel mare) imputineaza de la an la an atat pestele cat si fauna.

Un alt aspect constatat a fost acela ca de la an la an vin mai multi "turisti" in delta, care nu au niciun respect fata de nimeni. Asadar, gunoaie, urlete, fitze, pitiponceala la greu, gratare cat vezi cu ochii, micii curgeau rauri-rauri si cantitatea de bere era deja comparabila cu debitul Dunarii (asta am vazut doar cand m-am intors si am ajuns in zonele usor accesibile jegurilor umane). Ma bucur totusi ca acolo unde am ajuns nu era nimeni. O singura barca trecea zilnic. Atat. Oriunde te duceai in zona aceea la pescuit, nu vedeai picior de om. Ce sa mai, un mic rai.

Plecarea in acesta excursie s-a petrecut pe la ora 2:30 noaptea (sambata), asa ca ne-am bucurat de un drum liber, fara incidente, nu ca anul trecut AICI. E bine cand e asa liber.
Am ajuns in Tulcea pe la 7-7:30. Dupa mici cumparaturi facute, ne-am imbarcat pe vas si am plecat catre destinatie.

Tin sa precizez ca nu o sa divulg destinatia. Din respect pentru acel loc. Suna egoist, dar sa stiti cu nu este chiar cum credeti. :)

Dupa aproximativ vreo 4-5 ore de mers cu vasul, am ajuns... liniste. Nimeni, doar noi. Mancat, pregatit sculele, urcat in barcile cu motor si la pescuit.

Acum... pozele:

Nu stiam ca o caprioara poate sa inoate. A fost prima data cand am vazut o caprioara care a traversat bratul Sulina.









Imagini de pe canale...






Vara nu e ca iarna... asa ca sania e la loc de cinste :)


Alte detalii...








 Cei doi locuitori permanenti a casei pescaresti:


Peisaje... and stuff:

 Deh... trebuiau hraniti rapitorii... life sucks.








Cine nu e gata... ramane in urma.













Un pic de apus...








Poze de la intoarcere...













Si cateva de prin Tulcea: